• noiembrie 24, 2023
Cât timp a trecut

Cât timp a trecut? Prea mult, nu-i așa?

Cât timp a trecut? Prea mult, nu-i așa?

Tu chiar ai încercat totul în această privință, i-ai sorbit fiecare literă scrisă în jurnal, i-ai urmărit până la obsesie toate mutările, ai reușit chiar și să-i anticipezi, întocmai unui joc de șah, momentele de victorie și de eșec; i le-ai susținut din depărtare, din umbră, cu speranța că o părticică din tine se va proiecta asupra sa și îi va oferi un umăr strașnic, îi va servi drept cărămidă primordială structurii sale, ramolită, difuză…

Ai visat fiecare moment pe care îl trăiești, îți joci la infinit piesa, cu  teama continuă a  momentului în care se  ajunge la final și chiar dacă nu este ceva nou, ceva ce nu ai mai experimentat, îți este frică de eșecul definitiv,  că acea oglindire a propriilor vise și aspirații îți va curma orice elan, vei pierde momentul tău favorit în care îi spui cât de mult îi duci lipsa, cât de mult te completează. Și totuși tu ai încercat totul… „

Uităm, iertăm, ne lamentăm la infinit, urâm, ne urâm și punem totul pe seama unei karme ce are ceva cu noi, unei forțe ciudate ce ne impiedică să avem ceea ce ne dorim; totuși ar trebui să fie atât de simplu dacă în loc să visăm, chiar am trăi acele momente, eșecul fiindu-ne prieten și modelator; dacă în loc de o cafea virtuală, ascunsă în spatele unor rânduri încrustate pe sticla monitoarelor,  am savura-o sub un cireș înflorit, sorbind încet, fiecare moment; dacă în loc de o melodie ascultată până la repulsie pe un scaun deformat, am dansa-o împreună cu acea persoană, fără a ne păsa de ceea ce se întâmplă în jur. Este atât de simplu:

–           chiar mi s-a făcut dor de tine, haide să ne întâlnim!

–           vreau să te strâng în brațe până la epuizare!

–           vreau să te sărut nebunește sub liliacul nostru!

–           vreau să te văd!

–           îmi doresc să trăiesc la infinit momentele noastre dragi!

–          nu pot să nu mă gândesc decât la tine, haide să ne întâlnim!

–          este atât de frumos afară și noi stăm ca proștii în casă, ne întâlnim?;

–          știi locul acela în care ne-am cunoscut? este gol fără noi….

–          am găsit o carte nebună, haide să o citim împreună!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *